Fenomene geofizice periculoase

-cutremure de pămînt.

2.2. Fenomene geologice periculoase:

-alunecări de teren;

-surpări;

-eroziunea solurilor.

2.3. Fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase:

-vijelii;

-uragane;

-vîrtejuri;

-grindină mare;

-ploi torenţiale;

-ploi de lungă durată;

-ninsoare puternică;

-depuneri puternice de lapoviţă;

-viscole puternice;

-polei puternic;

-ger puternic;

-arşiţă puternică;

-ceaţă puternică;

-secetă;

-îngheţuri;

-furtuni puternice cu descărcări electrice.

2.4. Fenomene hidrologice periculoase:

-nivel înalt al apei (inundaţie);

-revărsarea apelor;

-viituri pluviale (de zăpadă);

-banchiză în derivă;

-etiaj;

-formarea timpurie a podului de gheaţă şi îngheţarea apei fluviilor navigabile;

-debaclu intensiv.

2.5. Fenomene hidrogeologice periculoase:

-nivel scăzut al apelor subterane;

-nivel înalt al apelor subterane (inundaţie parţială).

2.6. Incendii în natură:

-incendii de pădure;

-incendii în masivele de stepă şi cerealiere.

2.7. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării pămîntului (solului, subsolului, landşaftului):

-tasări catastrofale, alunecări de teren, prăbuşiri, prăbuşiri ale suprafeţei terestre, cauzate de lucrările de extragere a zăcămintelor minerale şi alte activităţi ale omului;

-degradarea intensivă a solurilor, deşertificarea unor teritorii vaste, cauzată de eroziuni, salinizări, înmlăştiniri etc.;

-situaţii critice, condiţionate de supraîncărcarea depozitelor (gunoiştilor) cu deşeuri industriale şi menajere, care poluează mediul înconjurător.

2.8. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea componenţei şi proprietăţilor atmosferei (mediului atmosferic):

-schimbarea bruscă a vremii în urma activităţii antropogene;

-inversiuni de temperatură deasupra oraşelor;

-insuficienţă de oxigen în oraşe;

-depăşirea considerabilă a nivelului maxim admisibil al zgomotului în oraşe;

-căderea precipitaţiilor acide;

-distrugerea stratului de ozon din atmosferă;

-modificarea considerabilă a transparenţei atmosferei;

-nivel sporit al radiaţiei.

2.9. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic):

-insuficienţa acută de apă potabilă în urma secării surselor de apă sau poluării acestora;

-secarea resurselor acvatice necesare pentru organizarea asigurării cu apă a sectorului social-economic şi a proceselor tehnologice.

2.10. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei:

-dispariţia unor specii de animale şi plante sensibile la schimbările mediului de trai;

-pierirea vegetaţiei pe un teritoriu vast;

-schimbarea bruscă a capacităţii biosferei de a reproduce resurse regenerative.

 

3. Situaţii excepţionale cu caracter biologico-social

3.1. Boli contagioase ale oamenilor:

-cazuri unice de îmbolnăvire cu boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;

-cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase;

-izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase;

-epidemie;

-pandemie;

-boli contagioase ale oamenilor cu o etiologie nestabilită.

3.2. Intoxicarea oamenilor:

-intoxicarea oamenilor în urma consumului produselor alimentare;

-intoxicarea oamenilor în urma consumului apei;

-intoxicarea oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (în afară de cazuri accidentale);

-intoxicarea oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în grup);

-intoxicarea oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în masă).

3.3. Boli contagioase ale animalelor agricole:

-cazuri unice de îmbolnăvire cu boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;

-enzootii;

-epizootii;

-panzootii;

-boli contagioase ale animalelor agricole cu etiologie nedepistată;

boli contagioase ale animalelor acvatice şi hidrobionţilor.

3.4. Intoxicarea în masă a animalelor agricole:

-intoxicarea în masă a animalelor agricole.

3.5. Pierirea în masă a animalelor sălbatice:

-pierirea în masă a animalelor sălbatice.

3.6. Atacarea plantelor agricole de boli şi dăunători:

-panfitotie;

-epifitotie progresată;

-îmbolnăvirea plantelor agricole cu etiologie nedepistată;

-răspîndirea în masă a dăunătorilor de plante.

 

Clasificarea Situatilor Exceptionale

a)De obiect- situatia in urma caruia, a avut de suferit pana la 10 pers. sau a fost afectat conditile de viata a celor 100 persoane ori presidiciu material cauzat nu depaseste 18000 de lei.

b)Locala- situatia in urma caruia, au avut de suferit 10-50 de persoane ori au fost afectate conditi vitale 100-300 persoane ori prejudigiu material este 18000-90000 de lei.

c)Teritoriala-situatia in urma caruia, au avut de suferit 50-100 de persoane ori au fost afectate 300-500 de pers., prejudigiu material 90000-360000 lei.

d)Nationala- situatia in urma caruia, au avut de suferit mai mult de 100 de persoane ori au fost afectate de peste 500 de persoane, iar prejudigiu material mai mult de 360000 lei in ziua S.E.

e)Transfrontraliere in care factori distructive, depasesc hotarele tari sau S.E. produse peste hotare, R.M., dar afecteaza teritorile acestora.

 

Metode de inlaturare a S.E.

6. Consecinţele situaţiilor excepţionale se lichidează cu forţele şi mijloacele organizaţiilor, instituţiilor şi agenţilor economici, indiferent de forma de organizare juridică (în continuare – organizaţii) şi ale autorităţilor administraţiei publice locale pe teritoriul cărora s-a declanşat situaţia excepţională, sub conducerea comisiilor pentru situaţii excepţionale.

Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale de obiect se efectuează cu forţele şi mijloacele obiectului.

Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale locale se efectuează cu forţele şi mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale (comunelor, oraşelor, municipiilor).

Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale teritoriale se efectuează cu forţele şi mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale ale raionului (unităţii teritoriale autonome), municipiului Chişinău.

Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale naţionale se efectuează cu forţele şi mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, al căror teritoriu a intrat în zona situaţiei excepţionale.

În cazul în care pentru lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale de obiect, locale, teritoriale şi naţionale nu sînt suficiente forţele şi mijloacele proprii, comisiile respective pentru situaţii excepţionale pot solicita ajutorul comisiilor pentru situaţii excepţionale ierarhic superioare.

Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale transfrontaliere se efectuează conform deciziei Guvernului, în conformitate cu prevederile dreptului internaţional şi acordurilor internaţionale ale Republicii Moldova.

În cazul în care forţele şi mijloacele proprii nu sînt suficiente pentru lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale naţională, Guvernul solicită, în modul stabilit, asistenţă internaţională.

La executarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamînat în condiţiile situaţiilor excepţionale şi la lichidarea efectelor lor participă forţele Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, precum şi, în conformitate cu articolul 22 alineatul (15) din Legea nr. 271-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la protecţia civilă, pot fi antrenate unităţile militare ale Ministerului Apărării, subunităţile şi unităţile Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţie şi Securitate.

[Pct.6 modificat prin HG312 din 05.05.14, MO110-114/09.05.14 art.340]

7. Conducătorul lucrărilor de lichidare a consecinţelor situaţiei excepţionale este, de regulă, preşedintele comisiei pentru situaţii excepţionale de nivelul respectiv.

Conducătorii lucrărilor exercită conducerea tuturor forţelor şi mijloacelor antrenate la lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale, precum şi organizează interacţiunea acestora.

Conducătorii lucrărilor de lichidare a consecinţelor situaţiei excepţionale au dreptul de a lua personal decizii cu privire la:

a) efectuarea lucrărilor şi măsurilor de evacuare;

b) suspendarea activităţii organizaţiilor care se află în zona situaţiei excepţionale;

c) efectuarea lucrărilor de salvare-deblocare la obiectele şi pe teritoriul organizaţiilor care se află în zona situaţiei excepţionale.

Lucrările de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale se consideră încheiate la finalizarea lucrărilor de salvare-deblocare şi a altor lucrări de urgenţă.

 

 

Legea Nr.93 din 05.04.2007 Serviciul Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale

Dispoziti Generale

Articolul 1. Obiectul legii şi noţiunile de bază

(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic, principiile de activitate, atribuţiile, obligaţiile şi drepturile efectivului Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, precum şi condiţiile îndeplinirii serviciului/activităţii în subdiviziunile lui.

(2) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a populaţiei la un obiectiv sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter natural sau biologico-social, care au condus sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;

protecţie civilă - un sistem de măsuri şi acţiuni întreprinse, pe scara întregului stat, pe timp de pace şi de război, în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor, epifitotiilor, epizootiilor, incendiilor şi în cazul aplicării mijloacelor de nimicire moderne;

stare de urgenţă - ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării.

Articolul 2. Sistemul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale

Sistemul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (în continuare - Serviciu) reprezintă un complex de instituţii specializate ale statului, ce intră în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, care execută, în condiţiile legii, sarcini în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale.

Articolul 3. Efectivul Serviciului

(1) Corpul de comandă şi efectivul de trupă ale Serviciului se constituie din colaboratori atestaţi, cărora li s-au conferit grade speciale (în continuare - colaboratori), şi din angajaţi civili.

(2) Efectivul de angajaţi civili ai Serviciului este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii.

[Art.3 al.(2) în redacţia LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]

Articolul 4. Cadrul juridic

Cadrul juridic al Serviciului îl constituie Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, alte acte normative, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 5. Principiile de bază

Principiile de bază ale activităţii Serviciului sînt legalitatea, conducerea unică, egalitatea în faţa legii, publicitatea, asigurarea protecţiei juridice şi sociale, respectarea intereselor cetăţenilor şi ale statului.

Articolul 6. Colaborarea regională şi internaţională

Serviciul, în limita competenţei sale, reprezintă Guvernul Republicii Moldova peste hotare, stabileşte şi menţine relaţii de colaborare cu instituţiile similare din alte state şi cu organizaţiile internaţionale de profil.